duminică, 28 septembrie 2008

Cu ce ne mai ocupam timpul





Ramanand inca la acest subiect vreau sa va reamintesc de un magazin online de produse cosmetice: http://www.shop.yummyfragrances.eu. Gasiti acum produse noi foarte interesante: parfum pentru par, seturi de cadou deosebite, saruri de baie, geluri de dus si deodorante. Intrati...nu veti fi dezamagiti. Spor la shopping!

vineri, 26 septembrie 2008

Cu ce ne mai ocupam timpul




Ma intorc din nou la vechea rubrica cu idei pentru ocuparea timpului - pentru cine are prea mult si nu are ce face cu el (desi ar putea sa mai dea si altora in loc sa caute cum sa-l ocupe - glumesc, desigur). De data asta va propum ceva care cere rabdare. Din pacate, s-ar putea sa nu fie o idee buna si pentru persoanele de sex masculin. Oricum...ei se pot multumi privindu-si partenerele aplicand idee aceasta (glumesc). Bine...nu este si pentru ei. Asadar...ma refeream la brodat. Zilele acestea am incercat eu insami sa fac asta (din acest motiv va si recomand) si e chiar placut. E ca atunci cand eram mici si coseam pe la scoala la lucru manual; numai ca acum e ceva mai complicat si cere multa rabdare. Dar si rezultatul este pe masura. Desigur...daca va pasioneaza aceste lucruri. Eu am incercat sa fac o girafa incadrata de un romb - dupa model, desigur. Nu am terminat-o inca.
De ce aveti nevoie: o bucata de etamina de aproximativ 15 x 15cm si fire de brodat (5 culori: un galben, doua tipuri de albastru - unul pentru contur mai inchis si altul mai deschis pentru fond, un portocaliu spre rosu si un maro inchis). Sus vedeti si poza cu modelul (prima). In dreapta acesteia este ceea ce am lucrat eu pana acum - sa va orientati cam ce va iese. Spor la treaba!

Membru nou in comunitatea blogarilor


Desi nu obisnuiam pana acum sa vorbesc despre alte bloguri - nu pentru ca as fi avut ceva impotriva; ci pentru ca am incercat sa ma limitez la anumite subiecte -, de data aceasta voi face o exceptie (mi-ar fi placut si mie sa faca cineva asta pentru mine cand mi-am deschis si eu blogul) pentru ca este vorba de o persoana dintr-un grup care imi este drag, ca sa zic asa (grup pe care am avut placerea sa il si vad in realitate odata). Ca sa nu va mai tin in suspans...este vorba despre domnul Serban Huidu. Daca vreti...aruncati o privire de curiozitate. Daca nu...asteptati pana miercurea viitoare sa va binedispuneti la cronica.

duminică, 21 septembrie 2008

La mulţi ani, Bucureşti!


Să-i urăm Bucureştiului, cu ocazia împlinirii a 549 de ani, "La mulţi ani!". Mi-ar plăcea şi mie să ajung la vârsta asta. Cine ştie...poate se descoperă vreun elixir în următorii ani...
Oricum, pentru cine a vrut să sărbătorească a putut în noaptea care a trecut să viziteze muzeele, unde intrarea a fost liberă, să participe la concerte şi la focuri de artificii. Chiar dacă nu ne încântă în totalitate, Bucureştiul merită o astfel de sărbătoare. Trebuie să recunoaştem că, aşa cum este el, ne place. Cu mai multe minusuri decât plusuri, e adevărat, dar dacă stăm departe de el o lună de zile începem să-i simţim lipsa.

vineri, 19 septembrie 2008

Lacul Roşu şi Cheile Bicazului



Pentru prima oară în viaţa mea, vara aceasta, am văzut Lacul Roşu şi Cheile Bicazului. Deşi de multe ori (cam odată pe an - de obicei vara) am trecut prin vecinătăţile acestui ţinut, niciodată nu am avut ca scop vizitarea lui. Şi ca să "recuperăm", ca să zic aşa, timpul pierdut, vacanţa aceasta l-am văzut de două ori. Bine...de fapt motivul pentru a doua vizită a fost o altă persoană căreia am ţinut să-i arătăm locurile acestea. E o zonă parcă ireală...mai ales printre chei. Este interesant să mergi cu maşina printre stânci, care sunt doar la o aruncătură de băţ de geamul prin care le priveşti. Sunt zone în care pietrele sunt atât de apropiate încât nu au loc două maşini - şi acolo se merge pe o singură bandă. Sunt locuri în care stâncile sunt atât de joase, încât un camion nu ar avea loc. Dacă mergeţi acolo - şi probabil o veţi face vara viitoare pentru că vremea este capricioasă acum - să nu cumva să nu vă opriţi pe marginea drumului (sunt locuri speciale în care se poate opri) să admiraţi în voie această minune a naturii. Atunci veţi constata că, în comparaţie cu uriaşele edificii ale naturii, voi nu sunteţi decât o..."pietricică". Cheile Bicazului nu se întind chiar pe o distanţă mare - 13 km dacă îmi amintesc bine - şi o să fiţi atât de prinşi de peisaj încât nici nu o să realizaţi cum s-au terminat aşa de repede.
Lacul Roşu se află însă - mergând dinspre Bucureşti spre Piatra Neamţ - înaintea cheilor. Deci, mai înâi, treceţi pe acolo (aşa e drumul; nu aveţi de ales - dar aveţi doar de câştigat). Este un lac de baraj natural. Este interesant prin faptul că în el se văd trunchiuri de copaci. Se pare că, în anul 1837, drumul a fost blocat de o alunecare de teren şi, ca urmare, în zonă s-a acumulat apă, rămând în ea acele trunchiuri de brazi. Numele lacului provine de la gresia rosie tertiara, usor dezagreagabila transportata de Paraul Rosu, care a vopsit in rosu imprejurmile pana la lac. Aceasta este explicaţia ştiinţifică şi, probabil, cea adevărată. În popor se păstrează şi o legendă despre originea acestui loc: "Odata, traia in Lazarea o fata de o frumusete rar intalnita, care se numea Estera. S-a dus odata la targ, la Gheorgheni. A intalnit acolo un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cum s-au vazut, s-au si indragostit. Flacaul a rugat fata sa-i fie mireasa. Dr cununia nu s-a putut face, caci flacaul a fost luat in armata. Fata il astepta, tot il astepta. Pe-nserate se ducea cu ulciorul la izvor, statea ore in sir, in nadejdea ca se va intoarce alesul inimii sale. Canta asa de trist, incat auzind-o se induiosau si muntii.
Era intr-o duminica dupa-amiaza, cand trecand pe acolo, a fost vazuta de un talhar, care reprezindu-se la ea, a ridicat-o in sa, zburand ca vantul spre Suhardul Mic, intre stancile cu o mie de fete, unde locuia. I-a promis fetei si aur, si argint, numai sa-l indrageasca, dar fetei nu-i trebuia nimic. Talharul isi pierdu rabdarea si vroia s-o ia in casatorie cu sila. Estera a strigat catre munci, implorandu-le ajutor. Stancile cuprinse de strigatele indurerate au raspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torentiala, maturand tot ce intalnea in cale.
Acolo au ramas, sub faramaturile stancilor fata si talharul. Si apoi s-au adunat acolo apele muntilor, formand Lacul Rosu (Ucigasul)".

miercuri, 17 septembrie 2008

Cu ce ne mai ocupam timpul?


Ar trebui să vă povestesc despre Cheile Bicazului şi Lacul Roşu dar acum este cam tarziu. Sper ca mâine să vă delectez din nou cu impresiile mele de călătorie. Până atunci mergeţi la o sesiune de cumpărături http://www.shop.yummyfragrances.eu. Au si magazin online acum.

marți, 16 septembrie 2008

Braşov



Dacă nu aţi fost niciodată în Braşov, vă recomand să o faceţi. Din ce am văzut până acum, aş putea spune că Braşovul este cel mai frumos oraş din România (e drept că nu am văzut Iaşul; am înţeles că şi acesta este impresionant). Nu pot să spun că până acum nu am fost deloc aici, dar de fiecare dată eram în trecere cu maşina. Vara aceasta, tot în trecere fiind, mi-am rezervat, împreună cu familia, două ore de vizitat oraşul. E drept că nu am reuşit să vedem foarte mult. Ne-am îndreptat şi noi atenţia spre centrul istoric şi cultural al oraşului...Piaţa Sfatului (şi încercam să ne dăm seama cam din ce poziţie se filmează festivalul "Cerbul de Aur"). Am vizitat Biserica Neagră...o minunăţie imensă şi impunătoare. Îmi pare rău că nu am nişte fotografii de acolo, dar nu aveam voie să fotografiem. Trebuie să mă mulţumesc cu pliantul pe care l-am cumpărat. Altfel...piaţa în sine este foarte interesantă iar clădirile de pe străduţele din jur amintesc parcă de un orăşel din străinătate...poate de undeva din Austria. Pe trotuar găsiţi terase cochete unde vi se poate servi ceva de mâncat şi o îngheţată delicioasă (vă spun din experienţă - ca George W. Bush la Neptun) că doar este oraş de interes turistic. Apropo de asta...în centrul oraşului găseşti mai mulţi străini decât români. Mergeţi să vedeţi cu ochii voştri ce ţară frumoasă avem!

luni, 15 septembrie 2008

Băile Tuşnad



Aceasta a fost una din destinaţiile lungii mele vacanţe. Deşi nu am stat aici decât o zi, pot spune că staţiunea este un loc ce merită măcar să îl vizitaţi, dacă nu să staţi chiar câteva zile la o pensiune. Este o staţiune balneară situată în cheile Oltului la 650m. Localitatea este situată în partea sudică a Depresiunii Ciucului, între munţii Harghita şi Bodoc. Este cea mai mică staţiune balneară din ţară, fiind cunoscută până astăzi ca “Mica Elveţie”. Aerul proaspăt de munte care se simte pe timpul verii în special dimineaţa şi seara este unul din motivele pentru care nu ai mai pleca de aici. Cu toate acestea...s-ar putea să nu fie un loc de petrecere a vacanţei pentru cei dependenţi de calculator şi internet, de exemplu. Este însă ideal pentru cei ce caută liniştea, relaxarea, evadarea din cotidian. Pensiuni sunt multe şi frumoase. Sunt şi localnici care aşteaptă cu cheia în mână în centrul localităţii. N-aş spune însă că şi condiţiile lor sunt la fel de bune ca cele din pensiuni (adică asta depinde de fiecare; în fond nu e nevoie decât de un pat şi o baie). Există şi un hotel în Tuşnad (de 3 stele parcă).
Pentru cine stă mai multe zile o idee de petrecere a timpului poate fi vizitarea Lacului Sfânta Ana - singurul lac de orgine vulcanică din România (apa care îl umple se adună doar din ploi!). Este o minunăţie a naturii acest loc; nu vezi în fiecare zi un lac printre brazi ce aduce cu marea în miniatură. Vara se face chiar plajă şi...baie. Altfel...o plimbare prin staţiune sau pe munte vă poate ocupa timpul sau o nouă atracţie turistică...Lacul Ciucaş.

sâmbătă, 13 septembrie 2008

Gata cu vacanta!

M-am intors din vacanta propriu-zisa. Am sa va povestesc o multime de lucruri...poate va dau cateva idei de destinatii pentru viitoarea voastra vacanta. Sper ca maine sa reusesc sa o fac.